Cím:
Arhitectura balneară de secol XIX, de la tutela statului la proprietatea privată *** Nineteenth-century Spa Architecture, from State Tutelage to Private Property

Preț: 

0.00 RON

Preț în EUR: 

0.00€

Descarcă: 

Rezumat:  

Arhitectura balneară din România se bucură de un trecut glorios, demn de ilustrate poştale şi renume internaţional. Pe cât de memorabilă şi înfloritoare a fost din acest punct de vedere perioada secolelor XIX-XX, când ansamblurile balneare se aflau sub tutela statului, pe atât de ambiguă şi necontrolată a fost istoria recentă, materializată în privatizări pe bandă rulantă şi ulterioare situaţii juridice cel puţin defavorizante.
După ani şi ani de mentenanţă la limita supravieţuirii, în cazurile cele mai fericite, structurile balneare se confruntă în acest moment cu multiple provocări, dintre care cea economică, juridică şi de management ocupă locurile fruntaşe.
În acest context, ne „agăţăm” încă o dată de Timişoara, Capitală Europeană a Culturii 2021, titulatură care, în mod evident, ar trebui să aibă în vedere ceva mai mult decât oraşul denominat. Influenţa operatorilor culturali şi programul de implementare a proiectului, sperăm că vor cuprinde în reţeaua lor şi puncte strategice din proximitate, precum oraşul Buziaş, destinaţia vilegiaturii de înaltă ţinută a europenilor în secolele al XIX-lea şi XX-lea.
Analiza de faţă prezintă un studiu de caz  exemplificativ, aflat într-o fază incipientă de abordare, şi anume Hotel Bazar din Buziaş. Aflată în proprietate privată, clădirea ilustrează perfect urmele intervenţiilor anterioare, de dată recentă, dar păstrează şi semnificativ de multe informaţii din configuraţia originară a imobilului. O clădire simbol a staţiunii, amplasată într-un loc strategic din punct de vedere urbanistic şi al încadrării în ansamblul parcului, dar care nu a beneficiat niciodată în istoricul său de o restaurare „după manual” are, de acum, mai multe scenarii posibile.
Timpul va demonstra încă o dată capacitatea de gestiune şi implicare în exerciţiul economic a statului, talentul de manager al proprietarului, precum şi gradul de asimilare culturală în conştiinţa colectivă a  societăţii.
Considerăm importantă această analiză, ca o  semnalare a unor viitoare intervenţii similare în localitate, generate de dinamica administraţiei locale şi de potenţialul economic ce se doreşte a fi fructificat. Atenţionăm totodată asupra riscului unor distrugeri iremediabile, în cazul în care intervenţiile se fac necontrolat, fără un cadru general coerent şi fără aportul specialiştilor.
Lucrarea ar trebui să prezinte interes pentru arhitecţi, proprietari de clădiri istorice, administraţia locală şi judeţeană şi, nu în ultimul rând, pentru reprezentanţii comunităţii locale şi zonale.

Cuvinte cheie: arhitectură balneară, monument istoric, restaurare, Buziaş, hotel, Bazar, economie